Adrian Cioroianu, istoric: Dupa caderea comunismului, minoritatea roma este unul dintre perdantii tranzitiei

"Niciodata minoritatea roma nu a fost integrata in statul roman", a explicat istoricul Adrian Cioroianu, in cadrul unei conferinte desfasurate saptamana aceasta, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Diferenta principala intre tipul de abordare al regimului comunist si actualul tip de abordare a problemei minoritatii rome: prin procesul educativ si prin intermediul stagiului militar "se producea un germene de integrare macar al populatiei de tip masculin. Armata avea un rol foarte important".
citeşte detalii

Dej si grevele de la Atelierele CFR Grivita din 1933

"La momentul grevelor, Dej nu detinea nici o functie in Partid. Conducerea grevelor nu o poate revendica nimeni, pentru ca a fost practic o miscare fara un lider clar definit", a explicat Dr. Cristina Diac (INST - Institutul National pentru Studiul Totalitarismului), in cadrul unei discutii pe tema "Dej si grevele de la Atelierele CFR Grivita din ianuarie - februarie 1933". In contextul celebrelor evenimente (devenite mit fondator al comunismului), "Dej a fost acea curea de transmisie intre conducerea formala a Partidului si structurile sindicale". Cateva aspecte mai putin cunoscute despre modul in care s-a raportat Dej la grevele de la Grivita.
citeşte detalii

Retragerea Armatei Sovietice si refuzul lui Dej de a participa la CAER / Reusite ale comunismului romanesc sau greseli strategice?

"Despre faptul ca Ceausescu si Dej au dat bani pentru lumea a treia poti sa spui: "si ce-au realizat cu asta? Erau niste faliti si au ajuns sa ajute lumea a treia..." Practic nu ajuti pe nimeni in masura in care, daca nu dai bani, nu obtii recunoastere. Astea sunt reguli pe care regimul comunist de la noi le intuise", a explicat istoricul Adrian Cioroianu in cadrul unei discutii pe tema "De la Dej la Ceausescu".
citeşte detalii

Lacrimile Anei Pauker

Era numita in epoca un "Stalin cu fusta", iar pentru familia ei era "tovarasa Ana". Militanta activista si fruntasa comunista, lidera a gruparii promoscovite, Ana Pauker a detinut puterea suprema in PCR si intr-o Romanie ce isi traia primii ani de comunism. Pentru aceasta, l-a folosit pe Gheorghiu-Dej ca "paravan" (impotriva dorintelor lui). In doar cativa ani, cu abilitate si rabdare, Dej se va razbuna.
citeşte detalii

Lucretiu Patrascanu - singurul intelectual adevarat din conducerea PCR

Om politic, sociolog, economist, jurist, filosof ("singurul marxist roman"), cu un doctorat in Germania, sef al delegatiei Romaniei la negocierile pentru semnarea armistitiului de la 23 august 1944 - Lucretiu Patrascanu este omul care "n-a inteles, pana la capatul vietii, in ce partid se afla". Intr-o vreme in care era un lucru rau sa fii intelectual, Patrascanu a generat adversitatea tuturor comunistilor. Din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, i s-a inscenat un proces si a fost condamnat la moarte, dar a refuzat sa depuna o cerere de comutare a pedepsei in inchisoare pe viata. Intrebat daca mai are ceva de adaugat inainte de a fi impuscat, ar fi zis: "hai, terminati mai repede ce ati inceput!"
citeşte detalii

Cultul personalitatii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

"Cel mai brav, cel mai treaz din cei pururea treji", "stegar de popor, mult temut de dusman", Gheorghe Gheorghiu-Dej implinea, in noiembrie 1951, varsta de 50 de ani. Evenimentul avea sa arate formele extreme ce pot fi atinse in privinta veneratiei liderului politic in regimul comunist: ii sunt adresate zilnic mii de telegrame si scrisori de felicitare, se infiinteaza "burse Gheorghe Gheorghiu-Dej", primeste titlul de "erou al muncii socialiste din RPR", i se ofera medalia de aur "Secera si Ciocanul", este elogiat in presa si in cadrul unor conferinte, iar numele ii este atribuit mai multor obiective industriale.
citeşte detalii

Apogeul relatiilor romano-chineze

"Apogeul relatiilor romano-chineze a fost "reprezentat" de un esec. Si anume: esecul canalului de comunicare romanesc, care sa faciliteze ceea ce literatura internationala numeste "Sino-American repprochement", "apropierea chino-americana"," a explicat lect. univ. dr. Mihai Croitor, in cadrul unei discutii pe tema "Dej si Declaratia de Independenta din 1964. PMR intre Moscova si Beijing".
citeşte detalii

Romania si conflictul sovieto-chinez

In contextul relatiilor problematice dintre China si URSS (1956-1971), Romania lui Gheorghiu-Dej se va plasa initial de partea rusilor. Ulterior, liderii comunisti romani vor incerca reapropierea de China, pentru a contrabalansa hegemonia sovietica. Motivul: avand o viziune economica profund stalinista (in care accentul cadea pe o industrie grea), Dej nu era de acord cu decizia CAER si a Moscovei ca Romania sa treaca la o economie preponderent agrara. Rezultatul se va materializa in "Declaratia din aprilie 1964", numita pe nedrept "Declaratia de Independenta".
citeşte detalii

Emanciparea femeilor in primii ani ai regimului comunist

"Chiar daca, la Congresul al II-lea al Partidului, cifrele aratau ca 300.000 intrasera intr-o forma de activitate salariata, proportia femeilor care lucrau in Romania era cea mai slaba dintre toate statele socialiste (alaturi de Iugoslavia)", a explicat dr. Luciana Jinga (cercetator IICCMER), in cadrul unei discutii pe tema "Regimul Dej si politicile de emancipare a femeilor". Discutie desfasurata in cadrul conferintei "Spectrele lui Dej", la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
citeşte detalii

Miron Constantinescu - un intelectual intr-un pandemoniu populat de brute comuniste

Doctor in sociologie, provenind dintr-o familie de conditie buna si ajuns membru important al PCR, Miron Constantinescu era vazut de Lucian Blaga drept un "intelectual de seama, cel mai de seama desigur de la conducerea partidului". Scriitorul Petru Dumitriu il considera "un tip cumplit, un crunt", dar care "se purta bine cu scriitorii, stia literatura. Nu era ca brutele alea". Numit initial "baiatul" Anei Pauker, Miron Constantinescu a stiut sa se plaseze intotdeauna in tabara care intrezarea mai degraba succesul. Cu o virtute a rabdarii imprumutata de la Gheorghiu-Dej, a asteptat momentul oportun pentru a-si inlatura maestrul. Nu a reusit, iar esecul i-a adus zece ani de "mizerie", din care a iesit abia prin reabilitarea din perioada Ceausescu.
citeşte detalii

FOTOGALERIE Tatal lui Ion Iliescu si comunistii din lagarul de la Targu Jiu

Dupa ce trecuse prin penitenciarele de la Doftana si Caransebes (Doftana fusese distrusa de un cutremur in '40), Gheorghe Gheorghiu-Dej ajungea in 1943 in lagarul de detinuti politici de la Tg. Jiu. Aveau sa ii fie colegi: Nicolae Ceausescu, Eftimie Cozmici (poreclit "Titulescu"), Lucretiu Patrascanu, Andrei Patrascu (in urma unor dispute cu Ana Pauker, va fi arestat, batut si torturat in anii '50), Ion Popescu-Puturi (cel care l-a spalat pe Ceausescu de rusinea cauzata in urma celebrului atac al lui Constantin Parvulescu, la Congresul al XII-lea din 1979), dar si Alexandru Iliescu (tatal lui Ion Iliescu). In urma luptelor pentru putere (din interiorul organizatiei de partid din lagar), tabara lui Dej castiga. La scurt timp, Alexandru Iliescu moare: foarte probabil de "inima rea".
citeşte detalii

FOTOGALERIE Evadarea lui Gheorghiu-Dej - o comedie comunista

Inca din vremurile cand se aflau in ilegalitate, comunistii demonstrau ca pot elabora planuri minutioase, perfecte: insa doar "pe hartie". In 1944, la momentul evadarii lui Dej, masina care ar fi trebuit sa ii faciliteze acestuia fuga se lovea de mai multe defectiuni tehnice: spargerea cauciucurilor dupa cinci kilometri si in final explozia. "In declaratiile date, Rosianu il considera pe Maurer drept principalul vinovat pentru aceste defectiuni, deoarece, in loc sa cumpere cauciucuri noi, s-a multumit sa le peticeasca pe cele vechi (el primind bani de la Partid pentru succesul misiunii)".
citeşte detalii