Regulament de organizare şi funcţionare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

tipăreşte pagina

recomandă pagina

CAP. 1: Dispoziţii generale

Art.1
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, numit în continuare Institutul, se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru.

Art.2
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.372/2009 modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 134 din 23 februarie 2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul are următoarele scopuri:
a) administrarea şi analizarea, de o manieră riguroasă şi ştiinţifică, a memoriei regimului comunist din România, precum şi a consecinţelor acestuia, în directă colaborare cu celelalte instituţii ale statului, în spiritul valorilor constituţionale ale democraţiei, statului de drept şi pluralismului;
b) sprijinirea constituirii unor mecanisme educaţionale şi de informare destinate să promoveze, la nivel public, naţional şi internaţional, memoria perioadei comuniste din istoria României şi de încurajare a dezvoltării unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar;
c) dezvoltarea şi încurajarea cercetării ştiinţifice şi studiul avansat în domeniul istoriei comunismului, prin metode critice şi comparative şi în concordanţă cu standardele internaţionale;
d) culegerea, arhivarea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940 - 1989.

Art.3
În îndeplinirea scopurilor sale, Institutul are următoarele atribuţii principale:
a) analizează natura, scopul şi efectele regimului totalitar din România în perioada 1945 - 1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă;
b) adună date, documente şi mărturii cu privire la toate acţiunile care au lezat drepturile şi libertăţile omului în anii regimului comunist. Aceste date, documente şi mărturii pot fi utilizate de către organele de cercetare penală în acţiunile lor de investigaţie specifică;
c) evidenţiază sursele intelectuale ale doctrinei comuniste, genealogia formării gândirii şi practicilor totalitare, structurilor Partidului Comunist Român înainte şi după anul 1945, definiţia instituţională a fostei Securităţi, precum şi mecanismele sistemului represiv din România;
d) examinează modul de organizare şi funcţionare a tuturor instituţiilor responsabile pentru instalarea şi perpetuarea regimului comunist;
e) identifică retorica şi propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica şi în alte domenii;
f) analizează semnificaţia instituţională şi principalele evenimente ale anului 1990, în contextul democratizării, în special sub aspectul încălcării drepturilor şi libertăţilor individuale;
g) studiază influenţa şi efectul ideologiei comuniste asupra politicilor de urbanism în perioada 1945 - 1989, în domeniile educaţiei, arhitecturii, patrimoniului şi artelor vizuale;
h) analizează impactul pe termen scurt şi lung al politicilor economice, ecologice şi sociale iniţiate de regimul comunist;
i) identifică reţeaua ideologică şi colaborările la nivel internaţional promovate de Partidul Comunist Român şi de responsabilii pentru ideologia şi propaganda statului totalitar;
j) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internaţional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945 - 1989 asupra domeniilor armatei, culturii şi religiei;
k) aduce la cunoştinţa opiniei publice actele de violenţă, abuzurile şi crimele săvârşite din comanda directă a Partidului Comunist Român;
l) organizează expoziţii memoriale, lansări de carte, dezbateri privind situarea memoriei comunismului în geografia simbolică a culturii române;
m) amenajează, în colaborare cu alte instituţii publice şi private, în ţară şi în străinătate, spaţii memoriale temporare sau permanente, căutând să facă mai bine cunoscută harta universului concentraţionar comunist din România;
n) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului exilului românesc;
o) achiziţionează - sau primeşte ca donaţii - orice mărturie, publicaţie ori document al fostului exil sau despre acesta;
p) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii;
q) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice privitoare la fostul exil românesc;
r) organizează reuniuni şi colocvii consacrate exilului şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
s) constituie un depozit cuprinzând toate publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940 - 1989;
ş) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara graniţelor ţării;
t) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituţii ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezenţe active româneşti în ţările respective.

Art.4
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Institutul colaborează cu ministerele, cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu persoane fizice şi juridice de drept privat, fiind abilitat să solicite şi să primească date şi documente specifice domeniului său de activitate, în condiţiile legii.
(2)  În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi altor autorităţi, în vederea obţinerii de informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate, în condiţiile legii.

Art.5
(1) Conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1372/2009, modificată şi completată de Hotărârea de Guvern 134/2010, principalele obiective ale activităţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc  sunt:
a) susţinerea demersurilor ştiinţifice de cercetare a tuturor surselor edite şi inedite, cărţi, ziare, manuscrise, jurnale, documente de arhivă şi altele, legate de geneza şi proliferarea ideologiei comuniste în spaţiul românesc;
b) conceperea şi realizarea unor instrumente de lucru colective, lucrări de sinteză, enciclopedii, dicţionare tematice, monografii, bibliografii şi altele, necesare în contextul local şi internaţional;
c) valorificarea rezultatelor cercetării prin publicarea de lucrării ştiinţifice, reviste, broşuri şi colecţii de carte, a unor portaluri electronice, manuale, dar şi a altor lucrări în domeniu, în limba română şi în principalele limbi de circulaţie internaţională, difuzate în format tipărit şi/sau electronic;
d) iniţierea, stabilirea, dezvoltarea şi susţinerea de raporturi de colaborare şi cooperare cu alte unităţi sau departamente ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale Parlamentului României, ale Administraţiei Prezidenţiale, Academiei Române, Arhivelor Naţionale, universităţi acreditate în România şi peste hotare, asociaţii profesionale, precum şi cu alte universităţi, institute şi centre de cercetare, locale şi internaţionale, care au un obiect de studiu de interes comun;
e) constituirea prin achiziţii proprii, schimburi şi donaţii a unei biblioteci privind istoria şi memoria comunismului românesc şi internaţional, precum şi a exilului românesc;
f) organizarea de seminare, congrese, colocvii, mese rotunde, şcoli de vară, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi internaţionale;
g) acordarea de burse sub denumiri care onorează dizidenţa anticomunistă, cu scopul stimulării cercetării în domeniul istoriei comunismului la nivelul învăţământului universitar şi preuniversitar;
h) oferirea de consultanţă şi expertiză calificată la solicitarea unor structuri publice sau private, în domeniile care ţin de competenţa Institutului;
i) realizarea unui raport anual conţinând principalele rezultate ale cercetărilor Institutului.
(2) Obiectivele generale ale Institutului sunt stabilite de Consiliul ştiinţific, alcătuit din 14 membri neremuneraţi, care se întruneşte o dată pe an şi funcţionează după principiul egalităţii membrilor săi.
(3) Preşedintele Consiliului ştiinţific:
-  asigură promovarea programelor Institutului şi monitorizează activitatea de dezvoltare şi cercetare ştiinţifică a acestuia, pe plan intern şi internaţional;
- identifică, ca urmare a consultărilor purtate cu membrii Consiliului ştiinţific şi cu preşedintele executiv, priorităţile în activitatea de cercetare şi investigare presupuse de lista de programe şi proiecte adoptată de către Institut.

CAP. 2 : Structura organizatorică şi funcţionarea Institutului

Art.6
Organele de conducere ale Institutului sunt preşedintele executiv şi Comitetul director.

Art.7
(1) Preşedintele executiv este numit în funcţie prin decizie a primului-ministru, în condiţiile legii, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.
(2) Preşedintele executiv este ordonator terţiar de credite şi reprezintă instituţia în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice.
(3) Preşedintele executiv poate delega prin decizie, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale unuia dintre membrii Comitetului director.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii şi ordine.
(5) Pe perioada imposibilităţii exercitării funcţiei de preşedinte executiv sau în caz de vacantare a postului, toate atribuţiile acestuia revin directorului ştiinţific al Institutului.
(6) Preşedintele executiv îndeplineşte următoarele atribuţii:

• planifică, monitorizează şi evaluează activităţile şi proiectele derulate în cadrul Institutului;
• reprezintă Institutul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie; în relaţiile cu terţii, încheie acte juridice de conservare, administrare şi dispoziţie, în numele şi pe seama Institutului, în condiţiile legii;
• asigură coordonarea proiectelor şi programelor pe care Institutul le derulează în domeniul său de activitate;
• asigură angajarea personalului Institutului, în baza dispoziţiilor H.G. nr. 1372/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului Regulament, cu respectarea dispoziţiilor legale, în limita numărului maxim de posturi stabilit conform statului de funcţii;
• aprobă prin ordin structura posturilor pe departamente şi compartimente, statul de funcţii şi structura de personal;
• întocmeşte, în colaborare cu directorul ştiinţific şi şeful Serviciului juridic şi resurse umane, fişele postului, fişele şi rapoartele de evaluare pentru personalul încadrat;
• controlează activitatea personalului Institutului şi soluţionează plângerile din partea acestuia;
• avizează bugetul de venituri şi cheltuieli, rapoartele trimestriale privind execuţia BVC, precum şi bilanţul anual, pe care le prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite;
• aprobă prin ordin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului şi prin decizie Regulamentul intern;
• numeşte, prin ordin, directorul ştiinţific, secretarul Consiliului ştiinţific, şi pe directorii de departamente din cadrul Institutului;
• întocmeşte rapoarte privind activitatea ştiinţifică desfăşurată, pe care le prezintă spre analiză şi aprobare preşedintelui Consiliului ştiinţific şi membrilor Consiliului ştiinţific, anual sau ori de cîte ori este nevoie;
• îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul ştiinţific şi care sunt necesare conducerii operative a Institutului;
• Preşedintele executiv are în directă subordine Compartimentul financiar şi administrativ, Serviciul juridic şi resurse umane  şi Compartimentul audit.

Art. 8
(1) Comitetul director este format din preşedintele executiv al Institutului, directorul ştiinţific, directorii de departamente şi secretarul Consiliului ştiinţific şi conduce activitatea curentă a Institutului. La şedinţele Comitetului director vor participa, la solicitarea preşedintelui executiv, şeful Serviciului juridic şi resurse umane şi contabilul şef.
(2) Directorul ştiinţific, secretarul Consiliului ştiinţific şi directorii de departamente sunt numiţi în funcţie prin ordin al preşedintelui executiv, la propunerea preşedintelui Consiliului ştiinţific, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii duratei, în condiţiile legii.

Art. 9
(1) Directorul ştiinţific coordonează Compartimentul de relaţii publice, comunicare şi secretariat şi Compartimentul bibliotecă şi arhivă.
(2) În exercitarea funcţiei, directorul ştiinţific îndeplineşte următoarele atribuţii:

• asigură, împreună cu preşedintele executiv, buna funcţionare a activităţii ştiinţifice a departamentelor de specialitate din cadrul Institutului, pe baza planului de cercetare al fiecăruia dintre acestea şi bazându-se pe referatele de proiecte şi programe înaintate Comitetului director de către angajaţii Institutului, prin intermediul directorilor de departament;
• întocmeşte, în colaborare cu preşedintele executiv şi şeful Serviciului juridic şi resurse umane, fişele postului, fişele şi rapoartele de evaluare pentru personalul încadrat;
• coordonează organizarea şi activitatea Compartimentului de relaţii publice, comunicare şi secretariat şi urmăreşte reflectarea în mod constant şi corect a activităţii, proiectelor şi rezultatelor Institutului în mass-media internă şi internaţională;
•  asigură, sub coordonarea preşedintelui executiv şi în colaborare cu secretarul Consiliului ştiinţific, realizarea şi dezvoltarea unor parteneriate şi colaborări cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate;
• reprezintă Institutul, alături de preşedintele executiv, în cadrul activităţilor şi proiectelor internaţionale ale Institutului, precum şi în relaţiile cu instituţiile statului;
• elaborează politicile interne ale instituţiei, ce privesc colectarea, stocarea, accesarea şi protecţia datelor şi documentelor cu caracter clasificat intrate în posesia cercetătorilor Institutului, în baza atribuţiilor lor de serviciu;
• coordonează organizarea şi administrarea fondurilor de arhivă şi bibliotecă ale Institutului şi ale proiectelor în spaţiu virtual/internet în care este implicat Institutul.

Art.10
Secretarul Consiliului ştiinţific are următoarele atribuţii:

• asigură comunicarea dintre preşedintele executiv, directorul ştiinţific şi directorii de departamente ai Institutului;
• asigură comunicarea cu membrii Consiliului ştiinţific, înaintându-le rapoarte trimestriale asupra activităţii departamentelor Institutului;
• înaintează, la solicitarea preşedintelui Consiliului ştiinţific şi a membrilor acestuia, rapoarte şi evaluări punctuale ce privesc anumite proiecte şi programe în funcţie de priorităţile de cercetare stabilite de aceştia;
• pregăteşte întâlnirile anuale sau de urgenţă ale Consiliului ştiinţific;
• asigură comunicarea dintre directorii de departamente sau angajaţii Institutului şi preşedintele Consiliului ştiinţific sau membrii Consiliului;
• oferă asistenţă preşedintelui Consiliului ştiinţific, preşedintelui executiv, directorului ştiinţific şi directorilor de departamente în probleme ce ţin de desfăşurarea şi implementarea proiectelor şi programelor Institutului, pe baza recomandărilor şi observaţilor făcute de Consiliul ştiinţific în cadrul întâlnirilor acestuia sau pe parcursul corespondenţei cu membrii Consiliului;
• înaintează preşedintelui Consiliului ştiinţific, preşedintelui executiv, directorului ştiinţific şi directorilor de departamente proiecte de măsuri destinate optimizării activităţii de cercetare şi investigaţie.

Art.11
(1)  În cadrul Institutului funcţionează patru departamente, coordonate de către directorii de departamente.
(2)  Directorii au următoarele atribuţii:

• coordonează activităţile şi proiectele de cercetare şi investigare corespunzătoare  atribuţiilor specifice ale departamentelor pe care le conduc;
• propun proiecte Comitetului director pe baza agendei de cercetare stabilită de Consiliul ştiinţific;
• sunt responsabili pentru activitatea şi rezultatele cercetătorilor încadraţi în departamentul pe care îl conduc;
• semnalează directorului ştiinţific şi preşedintelui executiv abaterile cercetătorilor din subordine de la atribuţiile acestora în cadrul proiectelor aflate în derulare;
• redactează trimestrial rapoarte de activitate ale departamentelor, prin care subliniază în detaliu acţiunile şi responsabilităţile asumate de fiecare cercetător implicat in proiectele aflate în derulare;
• propun, la începutul fiecărui an, proiecte de cercetare Consiliului ştiinţific, pe baza consultărilor cu cercetătorii aflaţi in subordine;
• selectează şi participă la proiecte cu partenerii externi ai Institutului.     

Art. 12
Activitatea de cercetare şi investigare în cadrul Institutului se desfăşoară în cadrul următoarelor Departamente:

a) Departamentul ideologie şi cultură:

• identifică instituţiile de reproducere culturală a regimului comunist, dezvoltând proiecte prin care se cercetează şi investighează profilul activităţii acestora;
• identifică organismele de cenzură în domeniul cultural şi analizează rolul acestora în politicile culturale ale regimului comunist;
• analizează politicile culturale ale regimului comunist pe întreg parcursul evoluţiei acestuia;
• identifică şi arhivează sursele deschise din timpul regimului comunist (presa şi alte publicaţii) pentru realizarea proiectelor ce privesc politicile culturale şi propaganda acestuia;
• analizează fondurile de arhivă ale instituţiilor implicate în fundamentarea ideologiei şi culturii regimului comunist;
• colaborează cu celelalte departamente ale Institutului în vederea realizării unei  arhive electronice de documente care privesc funcţionarea şi reproducerea regimului comunist;
• realizează biografiile celor mai importante personalităţi culturale ale regimului comunist şi ale celor mai importanţi cenzori şi oficiali comunişti din domeniul ideologiei şi propagandei;
• organizează, în colaborare cu celelalte departamente ale Institutului, activităţi cu specific muzeal în locaţiile aflate în administrarea Institutului, dar şi în alte spaţii puse la dispoziţie de instituţii şi autorităţi publice centrale şi locale;
• organizează activităţi de cercetare ştiinţifică, expoziţii, seminarii informativ-educative, conferinţe despre problema culturii şi ideologiei în comunism;
• organizează o arhivă audio-video cu filme (artistice sau documentare) şi alte forme de artă în comunism;
• organizează o arhivă audio-video cu interviuri cu personalităţi culturale sau/şi cenzori;
• publică studii, monografii şi interviuri din arhiva de mărturii orale;
• realizează, în colaborare cu celelalte departamente ale Institutului, filme documentare despre perioada comunistă;
• organizează o arhivă electronică cu reproducere la rezoluţie mare a artefactelor identificate drept relevante în vederea cercetării evoluţiei culturii şi propagandei în comunism (picturi, afişe, sculpturi, etc.);
• realizează o arhivă electronică a celor mai importante discursuri ale conducătorilor PMR/PCR în domeniul culturii şi ideologiei, în vederea cercetării, dar şi a publicării unor volume-colecţii de astfel de documente;
• încheie parteneriate în vederea unor expoziţii, conferinţe sau publicaţii în domeniul ideologiei şi culturii cu instituţii ştiinţifice, muzee, centre culturale, arhive, etc. din ţară şi străinătate.

b) Departamentul societate, economie şi instituţii:

• analizează natura şi consecinţele politicilor sociale, economice şi instituţionale ale regimului comunist pe baza arhivelor variilor instituţii implicate în aceste politici;
• analizează instituţiile implicate în dezvoltarea programului ideologic de transformare politică, socială şi economică a României;
• identifică politici specifice, promovate de instituţiile partidului-stat comunist, care au avut consecinţe grave asupra dezvoltării societăţii şi infrastructurii României;
• inventariază legile, decretele, hotărârile Consiliului de Miniştri, deciziile ministeriale, regulamentele interne, ordinele şi alte prevederi, secrete sau nesecrete, care priveau organizarea şi funcţionarea aparatului represiv;
• întocmeşte fişe de identificare a persoanelor care au ocupat funcţii de conducere în instituţiile comuniste în vederea realizării unor biografii care să dubleze analiza sectorială a instituţiilor în cauză;
• cercetează fondurile arhivistice pentru identificarea persoanelor responsabile din cadrul PMR/PCR, din ministerele de resort si instituţiile de represiune care au coordonat politici abuzive, prin încălcarea legilor, a drepturilor fundamentale ale omului, distrugerea de proprietate şi a mediului înconjurător în perioada regimului comunist;
• întreprinde investigaţii, analizează şi interpretează riguros, dintr-o perspectivă interdisciplinară, crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite pe întreaga durată a regimului comunist în România;
• identifică şi solicită accces la arhive si fonduri documentare utile în activitatea de cercetare a Departamentului; stochează copii după documente în limita spaţiului existent;
• realizează evaluări analitice şi statistice asupra moştenirii sociale, economice şi instituţionale a regimului comunist din România;
• publică instrumente de lucru şi lucrări ştiinţifice, întocmite conform metodologiilor actuale, privind istoria instituţională, socială şi economică a României în perioada comunistă;
• documentele identificate şi materialele realizate, care documentează cazuri individuale în care există date şi indicii cu privire la săvârşirea de abuzuri sau crime, vor fi aduse la cunoştinţa organelor de cercetare penală, în colaborare cu Departamentul de politici publice şi parteneriate.

c) Departamentul de politici publice şi parteneriate:

• realizează studii ştiinţifice pe probleme de justiţie de tranziţie, prin care se compară cazul României cu cele ale altor ţări care au cunoscut exprienţa evoluţiei de la un regim autoritar la unul democratic. În această categorie intră şi studiile de caz pe baza cărora se pot propune recomandări de politici şi legi în acest domeniu în România.  
• adună probe şi mărturii, în colaborare cu celelalte departamente ale Institutului, care incriminează persoane implicate în crime şi abuzuri în timpul regimului comunist;
• colectează şi înaintează probe şi documente organelor abilitate ale statului, la finalul investigării şi cercetării efectuate, şi formulează puncte de vedere, în funcţie de probele şi dovezile obţinute;
• elaborează, în colaborare cu Serviciul juridic şi resurse umane, propuneri legislative menite să pună în aplicare politica Institutului de identificare şi sancţionare a celor responsabili în intervalul 1945-1990 de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor individuale;
• propune proiecte educaţionale la nivel preuniversitar, universitar şi postuniversitar în direcţia cercetării perioadei comuniste şi a perioadei imediat postcomuniste (Revoluţie şi mineriade);
• menţine legătura cu alte organe ale statului în direcţia constituirii unei politici naţionale de administrare a memoriei regimului comunist; 
• redactează studii şi cercetări în care să fructifice rezultatele investigaţiilor întreprinse şi care să exprime poziţia Institutului în probleme legislative, de comemorare şi politici educaţionale;
• dezvoltă un program de proiecte care să fie externalizate, pe bază de concurs, unor grupuri de cercetători sau instituţii (din ţară şi străinătate) şi care vor avea obiective de analiză şi investigare care pot fi integrate în activităţile departamentelor Institutului. Decizia finală asupra proiectelor câştigătoare se va lua în colaborare cu preşedintele executiv, directorul ştiinţific şi directorii celorlalte departamente;
• realizează, în colaborare cu celelalte departamente ale Institutului, un cadru de parteneriat cu instituţii din ţară şi străinătate interesate de cercetarea şi analiza regimurilor comuniste din fostul bloc sovietic;
• coordonează, în colaborare cu şeful Serviciului juridic şi resurse umane, activităţile ce implică sprijinirea receptării în legislaţia românească a acordurilor internaţionale care permit investigarea şi pedepsirea celor vinovaţi de crime şi abuzuri în intervalul 1945-1990.

d) Departamentul exil şi minorităţi:

• identifică şi arhivează surse documentare referitoare la exilul românesc din timpul regimului comunist (cu precădere presa şi alte publicaţii ale exilului românesc şi arhive private);
• cercetează în context comparat fenomenul exilului politic şi cultural românesc, promovând proiectele de cercetare şi investigare ce vizează constituirea unui dosar instituţional şi intelectual al perioadei comuniste;
•  achiziţionează - sau primeşte donaţii - mărturii, publicaţii sau documente ale fostului exil sau despre acesta; conservă documente, în original sau copii, pe orice suport; iniţiază trecerea pe suport electronic a acestor documente;
•  redactează studii şi cercetări în care să fructifice aceste surse; pune aceste surse la dipoziţia cercetătorilor externi; finanţează editarea şi publicarea de memorii, colecţii de documente, albume fotografice şi alte lucrări privitoare la fostul exil românesc;
• identifică principalele mijloace represive şi de propagandă create în perioada regimului comunist pentru a controla exilul românesc;
• identifică principalele politici construite în perioada regimului comunist cu privire la minorităţi etnice şi religioase (cadrul instituţional, cadrul legislativ, etc);
• întreprinde investigaţii ştiinţifice referitoare la abuzurile şi încălcările drepturilor omului săvârşite pe întreaga durată a regimului comunist în România (cu referire la minorităţi etnice şi religioase);
• constituie o arhivă de istorie orală: intervievează personalităţi din cadrul exilului românesc, reprezentanţi ai comunităţilor minorităţilor etnice şi religioase, ale comunităţilor afectate de migraţii forţate în perioada postbelică, membri ai nomenclaturii care au conceput sau au pus în practică mecanisme represive sau de propagandă destinate strict exilului sau comunităţilor minoritare;
• asigură identificarea, repatrierea, stocarea şi prelucrarea materialelor relevante pentru exilul românesc aflate în afara teritoriului României. În îndeplinirea acestui obiectiv, Departamentul va adopta şi implementa politici de cooperare insitituţională cu organismele fostului exil românesc, precum şi cu Ministerul Afacerilor Externe, la nivelul ambasadelor şi reprezentanţelor diplomatice. De asemenea, Departamentul va iniţia proiecte de cooperare cu centrele culturale din străinătate, prin intermediul Institutului Cultural Român, în toate statele şi regiunile asociate fenomenului exilului şi diasporei;
• organizează colocvii consacrate exilului sau studiului minorităţilor şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la colocvii şi conferinţe naţionale şi internaţionale;
• iniţiază sau se implică în proiecte de cercetare comparativă, în colaborare cu universitari şi centre de cercetare din România şi străinatate; identifică surse de finanţare pentru proiecte de cercetare, muzeale sau editoriale.

Art. 13
Activitatea administrativ-funcţională a Institutului se desfăşoară, în subordinea preşedintelui executiv, în cadrul:

a) Serviciului juridic şi resurse umane, având următoarele atribuţii principale:

• acordă consultanţă juridică, la cerere, persoanelor fizice care solicită informaţii privind modul în care îşi pot valorifica în justiţie drepturile care rezultă din calitatea de victime ale regimului comunist din România şi ale fostei Securităţi;
• asigură reprezentarea Institutului în faţa instanţelor judecătoreşti din România şi din străinătate, în condiţiile legii;
• întocmeşte sau, după caz, avizează contracte civile, comerciale, cesiuni de drepturi de autor şi orice alte acte juridice care obligă Institutul în relaţiile cu terţii;
• avizează, în privinţa legalităţii, documentaţia privind achiziţiile publice;
• consiliază angajaţii Institutului cu privire la aspecte juridice şi de legislaţie în vigoare;
• elaborează statul de funcţii şi proiectul de stat de personal pentru Institut;
• întocmeşte, lunar, declaraţiile privind obligaţia de plată către bugetele fondului pentru asigurări de şomaj şi fondului de asigurare de sănătate, declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat;
• întocmeşte fişele fiscale pentru salariaţii Institutului şi le transmite organelor fiscale şi salariaţilor, conform prevederilor legale;
• redactează şi fundamentează propunerile de suplimentare a numărului de posturi, de transformare sau de modificare a nivelurilor acestora;
• răspunde de respectarea condiţiilor cerute de lege pentru încadrarea personalului Institutului;
• alcătuieşte şi gestionează dosarele profesionale ale angajaţilor Institutului şi asigură confidenţialitatea acestora;
• primeşte şi rezolvă corespondenţa privind drepturile ce decurg din executarea raporturilor de muncă;
• asigură ţinerea la zi a evidenţei personalului, cu modificările ce intervin în statutul acestuia;
• elaborează, în colaborare cu preşedintele executiv şi directorul ştiinţific, fişele postului, fişele şi rapoartele de evaluare pentru personalul încadrat;
• gestionează cărţile de muncă şi celelalte documente care presupun cunoştinţe în domeniul resurselor umane;
• elaborează şi redactează deciziile de încadrare, evaluare, promovare şi încetare a raporturilor de muncă ale personalului;
• îndeplineşte atribuţiile referitoare la organizarea concursurilor privind selectarea şi recrutarea personalului;
• întocmeşte contractele individuale de muncă şi răspunde de efectuarea operaţiunilor necesare în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

b) Compartimentului financiar – administrativ, având următoarele atribuţii principale:

• organizează şi răspunde de activitatea de elaborare a proiectului bugetului Institutului;
• asigură şi răspunde de elaborarea şi transmiterea proiectului bugetului Institutului la termenele şi în conformitate cu precizările Ministerului Economiei şi Finanţelor  şi cu legislaţia în vigoare;
• avizează contractele încheiate de Institut cu terţii;
• ţine evidenţa creditelor bugetare aprobate şi repartizate pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate;
• trimestrial, întocmeşte situaţia financiară şi contul de execuţie bugetară; întocmeşte situaţia financiară şi contul de execuţie bugetară, iar după aprobare le transmite la Secretariatul General al Guvernului, la termenul stabilit;
• întocmeşte registrele de contabilitate;
• lunar, întocmeşte balanţele de verificare, analizează soldul conturilor din balanţe şi urmăreşte lichidarea soldurilor conturilor;
• furnizează informaţii cu privire la situaţia patrimonială a Institutului, atunci cînd i se solicită;
• întocmeşte situaţiile financiar-contabile solicitate de Secretariatul General al Guvernului, de Ministerul Economiei şi Finanţelor, Curtea de Conturi a României şi de alte ministere şi instituţii centrale;
• operează în evidenţele operative modificările aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Institutului;
• lunar, în baza solicitărilor serviciilor din cadrul Institutului, întocmeşte şi înaintează Secretariatului General al Guvernului necesarul de credite bugetare şi situaţiile justificative, urmăreşte derularea şi plata la termenele scadente a contravalorii operaţiunilor cuprinse în angajamentele legale, în baza documentelor justificative de cheltuieli;
• întocmeşte documentaţia şi participă la licitaţiile valutare în vederea asigurării necesarului de valută pentru desfăşurarea acţiunilor internaţionale ale Institutului;
• întocmeşte, la cerere, adrese cu privire la veniturile realizate de salariaţii Institutului;
• certifică realitatea, regularitatea şi legalitatea cheltuielilor finanţate în cadrul  bugetului, în limitele sale de competenţă;
• acordă asistenţă în ceea ce priveşte managementul financiar al programelor derulate de Institut, în aplicarea corectă a procedurilor legale şi a celor prevăzute în contractele la care Institutul este parte;
• aplică strict prevederile legale privind sistemul de salarizare, încadrarea şi promovarea personalului Institutului;
• organizează activitatea de control financiar preventiv;
• efectuează plăţile, prin semnătura şefului de compartiment, iar în lipsa acestuia, a înlocuitorului său;
• efectuează plata drepturilor salariale şi a indemnizaţiilor pe baza documentelor de prezenţă întocmite de şefii departamentelor;
• fundamentează fondul pentru salarii şi statul de funcţii, precum şi alte lucrări financiar-contabile şi asigură controlul gestiunilor şi efectuarea inventarierii patrimoniului;
• păstrează registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilă;
• verifică documentele financiare primite şi întocmeşte notele contabile pentru operaţiunile economico-financiare din activitatea Institutului;
• organizează activitatea casieriei în conformitate cu prevederile legale, asigurând efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi operaţiunile curente cu Trezoreria Statului;
• ţine evidenţa contabilă a consumurilor de materiale pentru activitatea Institutului, pe baza evidenţei tehnico-operative;
• îndeplineşte orice atribuţii financiar-contabile şi administrative stabilite de ordonatorul de credite sau de către conducerea Institutului;
• întocmeşte şi actualizează evidenţa patrimoniului aflat în administrarea Institutului;
• întocmeşte anual inventarul bunurilor imobile aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Institutului, şi îl transmite la Ministerul Economiei şi Finanţelor;
• participă în comisiile de predare-primire a bunurilor din patrimoniul Institutului;
• analizează  finanţarea cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor cu reparaţiile capitale ale clădirilor aflate în administrarea Institutului şi propune conducerii ordinea de prioritate a lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale;
• fundamentează şi elaborează Programul anual de achiziţii publice şi întocmeşte documentaţia privind achiziţiile publice;
• fundamentează şi întocmeşte lunar necesarul de credite bugetare pentru finanţarea cheltuielilor de capital şi a reparaţiilor capitale, cu respectarea prevederilor trimestriale aprobate, precum şi necesarul de credite pentru finanţarea cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor de materiale şi servicii ale Institutului;
• avizează documentaţiile tehnico-economice de investiţii, în condiţiile legii;
• colaborează cu ministerele şi cu alte instituţii în vederea avizării şi aprobării documentaţiilor tehnico-economice, eliberării avizelor pentru obiectivele de investiţii;
• participă la recepţia lucrărilor de investiţii sau reparaţii capitale finanţate din bugetul Institutului, în baza dispoziţiei preşedintelui acestuia;
• organizează şi asigură supravegherea şi întreţinerea tuturor instalaţiilor, mijloacelor tehnice şi aparaturii electronice din cadrul Institutului;
• rezolvă, prin măsuri operative, deficienţele intervenite în starea de funcţionare a instalaţiilor aferente imobilului în care se află Institutul;
• asigură evidenţa tehnico-operativă şi gestionarea bunurilor aflate în patrimoniul Institutului;
• răspunde de asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru folosirea, păstrarea, respectiv depozitarea bunurilor materiale aflate în patrimoniul Institutului;
• organizează activitatea de întocmire şi preluare a foilor de parcurs, de întocmire a fişei activităţii pentru fiecare autoturism, precum şi a situaţiilor trimestriale şi anuale privind consumul de carburanţi-lubrifianţi şi piese de schimb;
• organizează şi asigură activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi activitatea de protecţie a muncii;
• vizează documentele de mişcare a bunurilor: bon de consum, bon de predare, transfer, restituire, bon de mişcare a mijloacelor fixe;
• întocmeşte, avizează şi urmăreşte aprobarea documentelor privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor de materiale şi servicii ale Institutului;
• asigură curăţenia şi igienizarea birourilor şi a celorlalte spaţii din clădirea-sediu a Institutului;
• întocmeşte şi depune la poliţie actele necesare în vederea obţinerii certificatului de înmatriculare a autoturismelor nou-achiziţionate; întocmeşte documentele necesare pentru efectuarea în termenul legal a reviziilor obligatorii şi răspunde de realizarea acestora; asigură fiecărui autoturism atât piesele de schimb necesare, cât şi alte articole prevăzute de legislaţia în vigoare; urmăreşte ca autoturismele aflate în circulaţie să se încadreze în norma de carburanţi aprobată; ţine evidenţa pieselor de schimb achiziţionate şi a reviziilor efectuate pentru fiecare autoturism; urmăreşte alimentarea şi decontarea bonurilor valorice de carburanţi şi întocmeşte centralizatorul lunar, conform fişei justificative; răspunde de întocmirea şi prelucrarea foilor de parcurs;
• grupează în dosare şi selecţionează documentele prevăzute de lege, care privesc activitatea Compartimentului;
• îndeplineşte orice alte sarcini care i se repartizează.

Art. 14
 În coordonarea directorului ştiinţific funcţionează două compartimente:
a) Compartimentul comunicare, relaţii publice şi secretariat cu următoarele atribuţii principale:

• asigură înregistrarea corespondenţei şi repartizarea acesteia departamentelor, serviciilor şi compartimentelor Institutului, conform rezoluţiei preşedintelui executiv;
• efectuează activităţile administrative necesare pentru buna desfăşurare a relaţiilor cu autorităţile din ţară şi din străinătate, formatori, mass-media şi publicul care se adresează Institutului;
• asigură arhivarea documentelor primite sau elaborate şi răspunde de păstrarea şi conservarea acestora;
• comunică celorlalte departamente sau compartimente datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;
• primeşte, centralizează, înregistrează şi distribuie memoriile şi petiţiile persoanelor fizice şi juridice către departamentele de cercetare, spre a fi soluţionate potrivit competenţelor ce le revin;
• ţine la zi condica de prezenţă în vederea întocmirii foii colective de prezenţă;
• emite comunicate de presă sau declaraţii publice în numele conducerii Institutului;
• coordonează parteneriatele media pe care conducerea Institutului sau directorii de departamente le stabilesc în vederea promovării proiectelor şi programelor în curs ale acestora;
• administrează, în parteneriat cu directorii de departamente, promovarea video, foto, audio sau pe internet a activităţii ştiinţifice a Institutului;
• administrează site-ul Institutului, portalele susţinute de acesta şi variile arhive în format eletronic deţinute de Institut. Oferă asistenţă IT angajaţilor şi colaboratorilor Institutului.

b) Compartimentul bibliotecă şi arhivă, cu următoarele atribuţii:

•  administrează fondul existent de carte şi arhivă;
• înregistrează orice achiziţie de carte, reviste sau documente în fondul deja existent;
• face recomandări conducerii, în urma consultărilor cu angajaţii Institutului, pentru achiziţie de cărţi sau reviste de specialitate;
• verifică periodic cataloagele celor mai importante edituri din străinătate şi cataloagele editurilor din România, în vederea identificării noilor apariţii în specializările cuprinse în tipurile de activitate ale Institutului (ex.: istorie, ştiinţe politice, sociologie, antropologie, relaţii internaţionale, filosofie, ştiinţe economice, etc.);
• asigură accesul cercetătorilor la biblioteca şi arhiva Institutului şi împrumuturile interbibliotecare.

Art. 15
În subordinea preşedintelui executiv se organizează şi funcţionează un Compartiment de audit intern, având următoarele atribuţii principale:

• efectuează periodic auditarea internă a Institutului: evaluarea menţinerii conformităţii Sistemului de Management al Calităţii (Standardul SR EN ISO 9001:2001) şi verificarea eficacităţii implementării acestui sistem;
• realizează anual un document care conţine obiectivele calităţii pentru Institut şi diferitele departamente ale Institutului;
• comunică aceste obiective angajaţilor Institutului (i.e. cantitatea şi calitatea contribuţiilor ştiinţifice care constituie obligaţia fiecărui cercetător);
• verifică modul în care departamentele Institutului păstrează evidenţa completă şi corectă a tuturor activităţilor pe care le desfăşoară;
• se asigură de existenţa condiţiilor optime pentru funcţionarea fiecărui departament (i.e. spaţii corespunzătoare de depozitare pentru arhive sau bibliotecă);
• verifică dacă există o deplină compatibilitate între activităţile fiecărui departament şi fişele posturilor şi între cerinţele fiecărui post şi formaţia persoanei angajate pe postul respectiv.

CAP. 3
Structura organizatorică şi obligaţiile personalului
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi  Memoria Exilului Românesc

Art.16
(1) Numărul maxim de posturi al Institutului este de 42.
(2) Structura organizatorică a Institutului este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul Regulament.
(3) Structura posturilor pe departamente si compartimente, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al preşedintelui executiv.
(4) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului încadrat în Institut se stabilesc prin fişa postului.
(5) Personalul Institutului este personal contractual, salarizat potrivit reglementărilor legale aplicabile.

Art.17
(1) În vederea asigurării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii prestigiului Institutului, a transparenţei în luarea deciziilor, a informării publicului, salariaţii îşi desfăşoară activitatea profesională în baza următoarelor principii : prioritatea interesului public ; asigurarea egalităţii de tratament al cetăţenilor ; profesionalism, imparţialitate şi nediscriminare; integritate morală, libertatea gândirii şi a exprimării ; corectitudine, deschidere şi transparenţă.
(2) In exercitarea atribuţiilor, personalul contractual al Institutului are următoarele îndatoriri :

• să adopte un comportament profesionist, în vederea asigurării transperenţei, eficienţei şi imparţialităţii în activitatea pe care o desfăşoară la nivelul serviciilor şi birourilor;
• să respecte Constituţia şi dispoziţiile legale în vigoare, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, cu respectarea eticii profesionale;
• să se abţină de la orice act sau fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale Institutului.

(3) Salariaţilor le este interzis:

• să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea Institutului, cu politicile şi strategiile acestuia, fără consularea prealabilă a conducerii executive a Instituţiei;
• să dezvăluie informaţii obţinute în baza calităţii de angajat al Institutului, care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
• să dezvăluie informaţii la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile Institutului, ale unor angajaţi ori ale unor persoane fizice sau juridice;
• să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri sau orice alte avantaje, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor şi care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiei sau pot constitui o recompensă în raport cu funcţia deţinută.

Art.18
Institutul poate folosi, pentru desfăşurarea activităţii sale, bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 19
Prezentul Regulament intră în vigoare la data adoptării prin decizie a preşedintelui executiv.